Home

Date generale

Denumire oficială: Republica Franceză (République française)

Capitala şi principalele oraşe: Paris (capitala), Marseille,Toulouse, Lyon, Nice, Nantes, Strasbourg, Montpellier, Bordeaux, Lille, Rennes.

Suprafaţă şi diviziuni teritoriale: 552.000 km² (Franţa metropolitană) conform datelor INSEE (Institutul Naţional de Studii Statistice din Franţa)

Republica Franceză este alcătuită din 18 regiuni şi 101 departamente:

  • Franţa metropolitană – 13 regiuni şi 96 departamente;
  • 5 regiuni/departamente de peste mări (DOM): Guadelupa, Martinica, Guyana franceză, Mayotte, La Réunion;
  • 5 colectivităţi de peste mări: Polinezia franceză, Wallis-et-Futuna, Saint-Pierre-et-Miquelon, Saint-Barthélémy, Saint-Martin;
  • 1 colectivitate sui-generis: Noua Caledonie;
  • 1 teritoriu de peste mări: Teritoriile australe şi antarctice franceze (TAAF);
  • 1 insulă în Oceanul Pacific: Insula Clipperton;
  • Insulele din Oceanul Indian.

Populaţia: 64.204.247 locuitori (în Franţa metropolitană).

Limba oficială: franceza

Ziua naţională: 14 iulie (căderea Bastiliei)

Religie: Franţa este stat laic din 1905. Din 1978, sunt interzise statisticile oficiale privind apartenenţa religioasă.

Moneda: euro

Prefix telefonic internaţional: + 33


Scurt istoric

Numele ţării provine de la franci, populaţie care a cucerit în secolul V teritoriile pe care se află Franţa în prezent. Clovis îi alungă pe romani şi pune capăt perioadei galo-romane. Franţa se naşte, propriu-zis, în secolul al IX-lea, odată cu Tratatul de împărţire a Imperiului lui Carol cel Mare (Charlemagne). Regele Carol cel Chel (Charles le Chauve) va încerca să constituie un regat, însă un model de putere regală efectivă va fi transpus în practică de Hugo Capet (Hugues Capet), în secolul al X-lea.

Puterea centrală şi frontierele regatului au fost consolidate, prin luptă, de numeroşi regi care au succedat pe tronul Franţei. Printre reprezentanţii de seamă ai dinastiei Capet s-au numărat Filip August (Philippe Auguste) şi Ludovic al IX-lea (Louis IX), supranumit Ludovic cel Sfânt (Saint Louis). Secolul al XIV-lea şi o mare parte din secolul al XV-lea au fost marcate de războaie şi conflicte, precum Războiul de o sută de ani, şi de epidemii şi frământări sociale.

Înscăunarea lui Francisc I, în 1515 şi, odată cu ea, emergenţa Renaşterii în Franţa încheie această perioadă tulbure. Pusă în discuţie pe durata războaielor religioase, între 1562 şi 1598, autoritatea regală va fi restaurată de Ludovic al XIII-lea (Louis XIII) şi, îndeosebi, Ludovic al XIV-lea (Louis XIV) care a instaurat puterea absolută a regelui. Dinastia regală a fost înlăturată de revoluţia din 1789, odată cu răsturnarea regelui Ludovic al XVI-lea (Louis XVI) şi proclamarea Primei Republici, în 1792. În 1804, Napoleon (Napoléon) instaurează puterea imperială al cărei sfârşit, în 1815, declanşează o perioadă în care alternează încercările de restaurare a regalităţii şi revoluţii. Sfârşitul celui de-al Doilea Imperiu (Second Empire), în 1870, marchează revenirea definitivă a regimului republican.

Secolul al XX-lea va fi marcat de cele două războaie mondiale, aducând Franţei pierderi omeneşti deosebit de mari. Din primul, 1914-1918, Franţa iese victorioasă, însă în ruine. Cel de-al doilea, 1939-1945, aduce ţării o perioadă întunecată, marcată de colaborarea dintre autorităţile franceze şi Germania nazistă. Mişcarea de Rezistenţă (Résistance) va contribui la crearea unei noi clase politice care va organiza reconstrucţia ţării, pe durata celei de-a IV-a Republici. Tot aceasta va juca un rol determinant şi sub cea de-a V-a Republică, marcată de revenirea pe scena publică şi la putere a Generalului Charles de Gaulle.

Până în anii ’60, Franţa se confruntă cu războaie de independenţă ale fostelor colonii şi cu decolonizarea. Războiul din Algeria va prilejui sfârşitul celei de-a IV-a Republici, iar în 1958 o nouă Constituţie va proclama cea de-a V-a Republică.  

Franţa este unul din marii actori globali, membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, membru G7, membru fondator UE, NATO, OECD, OIF (Francofonia instituţională) etc.

Forma de guvernământ: Republică. Cea de-a Va Republică (din 1958) prezintă un regim mixt. Conceput, la lansarea sa, drept regim parlamentar, a devenit semi-prezidenţial după referendumul din 1962, care a instaurat alegerea Preşedintelui prin vot universal direct. Caracterul respectiv explică, printre altele, „estomparea” anumitor prerogative prezidenţiale în perioadele de coabitare.

Constituţie: adoptată la 4 octombrie 1958, textul fondator al celei de-a V-a Republici. A fost adoptată în urma referendumului organizat la 28 septembrie 1958. 24 de revizuiri, prin Legi constituţionale (prima, 4 iunie 1960, cea mai recentă, 23 iulie 2008).


Informaţii politice

Preşedinte: Emmanuel Macron (învestit la 14 mai 2017);

Prim-ministru: Edouard Phillipe (numit de Președinte la 15 mai 2017);

Ministru al afacerilor externe şi dezvoltării internaţionale: Jean-Yves Le Drian (numit la 17 mai 2017);

Preşedintele Senatului: Gérard Larcher (LR, 1 octombrie 2014).

Grupuri politice Senat: Republicanii (majoritar) – 144 membri, Socialist şi Republican - 110 membri, UDI – 42 membri, Comunist, Republican şi Cetăţenesc – 19 membri, Adunarea Democratică şi social europeană – 17 membri, Ecologist – 10 membri, senatori neafiliaţi – 6.

Preşedintele Adunării Naţionale: François de Rugy, din 27 iunie 2017.

Grupuri politice Adunarea Națională: La République en marche- 313 deputați, MoDem- 47 deputați, Republicanii- 100 deputați, Noua Stângă- 31 deputați, LFI- 17 deputați, Dreapta democrată și republicană- 16 deputați, alții- 35 deputați.

Legături către principalele site-uri oficiale


Profil socio-economic

PIB: 2570 mld. Euro la nivelul anului T1 din 2017, care a marcat o creștere economică de 1,6 % față de anul precedent.
Deficit: 3,4% din PIB în 2016, în scădere cu 0,2% față de 2015.
Șomaj: 9,5% (T1 2017)


Afaceri europene

Este stat membru fondator al UE, membru al zonei Euro și al Spațiului Schengen.

Contribuția Franței la bugetul comunitar este 21,51 miliarde euro (situație din 2016), fiind al doilea stat contributor net, după Germania și al doilea beneficiar, după Polonia (Franța a beneficiat, în 2014, de alocări de 13,5 miliarde de euro, reprezentând 10,5% din bugetul UE).

Este unul dintre statele-membre cele mai influente şi dinamice din UE.

Domenii de interes pentru Franța în cadrul UE: relansarea creșterii economice, întărirea Planului Juncker de investiții, consolidarea Zonei Euro, justiție şi afaceri interne (combaterea terorismului, lupta împotriva migrației ilegale și a traficului de persoane), agricultură, pescuit, fiscalitate, mediu și energie, promovarea modelului social european.

Reprezentarea în instituţii europene

  • Comisia Europeană: Pierre Moscovici – comisar european pentru afaceri economice și financiare, fiscalitate și vămi
  • Parlamentul European: 74 euro-parlamentari
  • Comitetul regiunilor: 24 reprezentanţi
  • Comitetul Economic şi Social European: 29 reprezentanţi


Relaţii internaţionale

Franţa are o politică externă activă, constituind unul dintre statele cu prezență și interese la nivel global. Este stat membru fondator al UE și NATO, al ONU (membru permanent al Consiliului de Securitate), OSCE, OCDE, G7, G20 etc.

Este principalul contributor şi promotor al acţiunii Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei (OIF).

octombrie 2017

În prim plan

A N U N Ț

29.10.2019

Consulatul României la Marsilia informează că vineri, 1 noiembrie 2019, Secţia Consulară NU va avea program cu publicul. …

Comunicat de presă

29.10.2019

Ministerul Afacerilor Externe a început expedierea materialelor necesare votării în străinătate la alegerile pentru Președintele României din anul 2019 M…

Materiale vot în străinătate - Alegeri prezidențiale 2019

29.10.2019

- 4 materiale video referitoare la programul secțiilor de votare din străinătate: o 2 spoturi de 10 secunde, câte unul pentru fiecare tur de scrutin …

GHIDUL ALEGĂTORULUI ROMÂN DIN STRĂINĂTATE ALEGERILE PENTRU PREȘEDINTELE ROMÂNIEI DIN ANUL 2019

11.10.2019

GHIDUL ALEGĂTORULUI ROMÂN DIN STRĂINĂTATE ALEGERILE PENTRU PREȘEDINTELE ROMÂNIEI DIN ANUL 2019 …
  • Pentru a veni în sprijinul numărului tot mai mare de cetăţeni români aflaţi în străinătate şi pentru a spori claritatea şi accesibilitatea informaţiilor de interes pentru aceştia, vă oferim informaţii cu privire la serviciile consulare oferite cetăţenilor români, cu următoarele date: - cale de acces (hyperlink) la pagina web „Ghişeul Consular Online” (www.econsulat.ro), care oferă cetăţenilor români informaţii cu privire la categoriile de servicii consulare de care pot beneficia şi posibilitatea de a depune on-line cererile de servicii necesare; - cale de acces (hyperlink) la pagina web „Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate” (www.informatiiconsulare.ro), care pune la dispoziția cetățenilor români informații de natură consulară pentru toată gama de servicii oferite de misiunile diplomatice/ oficiile consulare ale României din zona de rezidență).
  • Pentru a veni în sprijinul numărului tot mai mare de cetăţeni români aflaţi în străinătate şi pentru a spori claritatea şi accesibilitatea informaţiilor de interes pentru aceştia, vă oferim informaţii cu privire la serviciile consulare oferite cetăţenilor români, cu următoarele date: - cale de acces (hyperlink) la pagina web „Ghişeul Consular Online” (www.econsulat.ro), care oferă cetăţenilor români informaţii cu privire la categoriile de servicii consulare de care pot beneficia şi posibilitatea de a depune on-line cererile de servicii necesare; - cale de acces (hyperlink) la pagina web „Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate” (www.informatiiconsulare.ro), care pune la dispoziția cetățenilor români informații de natură consulară pentru toată gama de servicii oferite de misiunile diplomatice/ oficiile consulare ale României din zona de rezidență).